Zelenski inspiră jucând rolul vieții și al morții lui,

Lumea duce lipsă de lideri convingători. Populismul, demagogia, comoditatea, egoismul oamenilor, educația precară dar și memoria scurtă au făcut să se ridice lideri falși. Oameni de paie care nu au soluții însă au o grămadă de critici la adresa societății în care trăim. Cum am spune noi ni s-a urât cu binele. Francis Fukuyama a spus că generația celui de-al doilea război mondial s-a dus iar mulți dintre cetățenii occidentali nu au trăit niciodată într-un regim totalitar. Cei de astăzi consideră că obligativitatea vaccinării este similară cu exterminarea din lagărele de concentrare naziste. În foarte multe democrații s-au ridicat curente naționaliste, rasiste, xenofobe. Este greu pentru orice politician decent să-și facă loc într-o lume stăpânită de isterii nerealiste. Dacă oamenii nu au probleme atunci își inventează. Figurile politice contemporane vin cu scenarii fanteziste, prezintă amenințări ipotetice, fac apel la trecut și tradiție fără să aibă soluții. Dar câștigă voturile naivilor. Eric Zemmour în Franța vrea întoarcerea la vremea lui Napoleon, tot el cere ca toți musulmanii să-și schimbe numele cu nume franceze. În felul ăsta adună 15% din voturile electoratului.

În bâlciul acesta strident dintr-o dată explodează realitatea, Rusia invadează Ucraina fără un motiv, în Europa începe un război, ceva concret, anii 40 s-au întors peste noi când eram mai puțin pregătiți pentru asta. Puști, mitraliere, obuze, rachete, tancuri, bombardamente, cocktailuri Molotov. Apoi morți, răniți, milioane de refugiați. Cea mai teribilă armă răspândită de Rusia în Ucraina dar și în toată lumea este frica. Dealtfel Putin a mărturisit într-un interviu că occidentul nu-l place pentru că inspiră frică, e ceea ce își dorește să transmită. Frica este paralizantă dar nu e neapărat ceva rău, activează instinctele de autoconservare. Din tot acest șoc neașteptat se ridică o voce, un om până mai ieri necunoscut, un simbol, Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Transmite curaj țării sale dar și întregii lumi, vorbește sincer și deschis, își apară poporul cu demnitate, e gata să înfrunte marele urs de la răsărit trezit dintr-un trecut sovietic gata să sfâșie totul în jurul lui. Cetățenii lumii civilizate îl aud, îl înțeleg și își presează conducătorii să-i fie alături. Asta e marea diferența între regimurile democratice și cele dictatoriale, în democrație politicienii trebuie să-și asculte poporul, nu să-l aresteze și să-l amenințe ca să nu vorbească. Zelenski nu e un simplu actor, nu recită un rol scris de alții, își joacă viața și moartea alături de poporul lui. Nu există o inspirația mai înalta decât un asemenea model. Prim felul în care a vorbit și a pledat pentru poporul lui Zelenski a ridicat ștacheta pentru toți liderii lumii, toți au pălit în comparație cu el. Toate problemuțele pe care le dezbateam până acum par niște glume. Fac o comparație între el și Putin, e o confruntare între nou și vechi, între civilizație și un trecut întunecat, între democrație și tiranie. Președintele Ucrainei a rămas cu poporul lui când mulți alții ar fi ales să fugă, este atât de evident. Nu trebuie să ne ferim de cuvinte, fiecare epoca are liderii ei, Zelenski este liderul vremurilor noastre.

S-au declanșat manifestații de susținere în toate colțurile lumii, oamenii sunt empatici cu drama poporului ucrainean pe care Putin îl vrea șters de pe suprafață pământului, NATO și țările occidentale au decis sub presiunea cetățenilor să susțină regimul de la Kiev, UE a primit cererea de aderare din partea Ucrainei într-o ceremonie emoționantă.

Într-un vid de lidership generalizat Zelenski este speranța, nu e totul pierdut. Nu ar fi rău ca puterile occidentale să ia în calcul numirea în fruntea NATO a președintelui Volodimir Zelenski, ar fi un câștig major pentru toată lumea civilizată.